tu,eu,ei,un paravan si restul lumii


a inceput ca o gluma,ca o distractie. vroiam doar sa vad cum sunt altii,cum traiesc. la inceput,langa mine erau 12 persoane dar s-au razgandit. ce vroiam? sa vizitam o casa de copii si sa facem o fapta buna. si cum faptele bune nu sunt ceva normal in ziua de azi,entuziasmul nu a fost prea mare. nici eu,care mai in gluma,mai in serios,veneam din "motiv profesional" nu m-am bucurat prea tare. da,eram oarecum indiferenta. din cele 12 persoane au ramas 3. eu,Denisa,Andreea. l-am atasat frumusel pe Bogdan si grupul a devenit un fel de cei trei muschetari,care stim cu totii,erau patru. ne-am echipat frumos cu lucruri pentru copii,o ciocolata,o bomboana,o jucarie,o bluza,gata bagajelu'. aveam tren la ora 8:21 si oamenii au fost punctuali. da,punctuali au fost ei,degeaba,cand o ai pe Catalina cu tine....dupa ej de mii de telefoane de amenintare"daca intarzii te caftesc" ,"hai mai repede ca pierdem trenul","bah unde mama naibii esti?!",inevitabilul s-a intamplat. eu am sosit tarziu,trenul a plecat fara noi. am alergat pana la autogara,apoi pana la statia de maxi-taxi,apoi fuga in autogara din celalalt capat al orasului(filme cu prosti) si intr-un final eram in drum spre orasul in care ne asteptau copii. voi trece repede peste drum,am urcat de am innebunit(sper sa fi facut muschi la picioare,altfel nu am rezolvat nimic) intr-un final,am ajuns la casa respectiva. ne-a intampinat un copilas foarte activ,ne-a bagat repede inauntru,ne-am asezat,gata,eram in actiune,ce sa mai. ne-au aratat camerele lor,eram impresionata. si nu pentru ca ar fi fost exagerat de frumoase ci pentru ca erau de o saracie lucie,dar curate. ne-am asezat inapoi la locurile noastre si au inceput sa curga copii. am ramas uimita. iata de ce: erau extraordinari de bucurosi ca ne vad, a fost induiosator sa vad cum se manifesta,incercau orice sa atraga atentia. ne-au intampinat cu suc,prajituri,cafea,dar numai cafeaua am consumat-o noi,ei s-au infruptat din celelalte. am zambit ingaduitoare,jur ca nu aveam putere sa zic ceva,ma gandeam ca sunt norocoasa ca am familie si casa mea. dar ei nu pareau nefericiti. se intelegeau chiar foarte bine,s-au bucurat cand le-am dat lucrurile noastre si chiar au facut un lucru de care,recunosc,eu nu as fi instare: erau dispusi sa imparta. pe sfarsit,m-am atasat de un baietel,Florin,pe care l-am invatat sa deseneze si care era simpatic foc. insa trebuia sa plecam acasa. atunci s-a intamplat ceva absolut minunat. imediat aveau loc schimburi de numere de telefon si Florin mi-a sarit in brate. l-am pupat,i-am promis ca ma voi intoarce si l-am privit in ochi. avea lacrimi. "te intorci?". "da...ma voi intoarce". "te rog,nu ma parasi,asa cum au facut si ceilalti". ne-am promis desene unul celuilalt si am plecat. recunosc, chiar i-am zis lui Bogdan ca l-as adopta pe Florin,cersea afectiune si dadea afectiune...cui nimerea,bineinteles. ne-am indreptat repede catre autogara. cand a venit autobuzul m-a luat groaza si raul si voma si ura. era plin de tigani. nu as avea aproape nimic cu ei,doar ca erau nespalati. am simtit automat ca mi se intoarce stomacul pe dos. l-am strans pe Bogdan in brate(normal ca am stat in picioare,nah)si am respirat parfumul din esarfa lui. ce mi se pare incredibil: cum mama dracu' nu am vomat? in fine. as vrea sincer sa ma tin de promisiune... am ramas cu o lectie de viata. copiii respectivi aveau programe,tabele..eu stau pe roze acasa si tot ma plang.... cam atat...mai scriem..

6 păreri geniale:

gargarita_bz spunea...

mey adevarul e k dak vrei s faci o fapta buna trebuie s induri si sacrificii iar la varsta minunata la kre sntem noi nu s poate si fara peripetii;))...oriqm a fost frumos...m simt mandra de noi k am reusit s rapim niste zambete sincere si niste sentimente sincere...si nu k cele p kre le primim zilnic d pretutindeni dar kre insa nu snt kiar asa d sincere qm par...in fine...a fost frumos si nu m las pana nu mai mergem p la ei...mi'au furat inima:X:X...snt adorabili..au atata dragoste d daruit si din kre ne'am infruptat si noi azi...m'am simtit bn atat q ei kt si q prezenta voastra pt k desi la ei a fost frumos ..q voi a fost distractiv ...am ras p saturate...makr aqm k d sf d an pt k inceputul 2010 sigur m va prinde q lacrimi p fatza tot p saturate k d obicei...eh...asa snt yo..mai sentimentala si mai melancolik dekt d obicei la cumpana dintre ani...nu d alta dar imi aduc aminte d lipsuri(kre app snt f mari momentan) si d datorii..:D...in fine..a fost o zi p kre nu o voi uita usor si banuiesc k nici voi din toate punctele d vedere:))...atat bune kt si rele...si nu uita....am treqt azi prin multe impreuna..:D..:X:X:X:X avcenturi de la 17(18 yo ;;) ) ani:x (denisa)

hidejenny spunea...

ce frumos din partea voastra. :d

Rappa_ru' spunea...

La multi ani, toate cele bune, multa sanatate, fericire si impliniri alaturi cei dragi Cafeaua de dimineata:)

Excepţiul spunea...

te respect foarte mult pentru asta, si poate mai ales ca ai puterea emotionala sa o faci.
Am fost si eu cu ceva mai mult timp in urma tot la o casa de copii sa dam una alta si am jurat ca nu o sa mai calc vreodata intr-o casa de copii.Nu cred ca m-as mai putea bucura de viata stiind ce viata au ei acolo si neputand sa fac mai nimic.

andreea spunea...

a fost dragut...in ciuda faptului ca starea mea de spirit era undeva sub nivelul marii...
a fost bine si ca am pierdut trenul..oarecum, pentru ca a fost mai palpitant si avem mai multe de povestit:))
poate repetam experienta, ca am mai gasit voluntari...mergem macar sa petrecem timpul cu copiii...poate intr-o sambata sau duminica din cele ce vor veni;))


btw... e foarte dragut blogul

cafeaua de dimineata spunea...

@gargaita-bz : ma bucur ca v-am avut pe voi cu mine:D
@exceptiul: multummesc
@andreea: :D:D:D merci

top