Exterior

"Ca oamenii geniali sunt geniali pentru ca isi striga nebunia pe fata, urla cuvintele, clare si atat de simple, dar nimeni nu-i baga in seama, oamenii doar clipesc confuz si spun: " cam ciudat tipul asta".
Nu iti spun nebun pentru ca si ei s-au gandit la asta candva, copile.Lor doar li se pare ciudat faptul ca tu ai avut curajul sa strigi.De altfel, li se pare ciudat ca spui adevarul, satui de atata minciuna, s-au obisnuit cu ea si acum traiesc din minciuni. Mai mici sau mai mari,nu conteaza, nici nu-mi pasa. "


Asta mi-a zis batranul, cu ochiul drept scos, acoperit cu un bandaj gri, semana cu un pirat.Un pirat cam nelalocul lui, unul ce nu vazuse marea vreodata, de teama ca apa l-ar inghiti, de teama ca vreun peste i-ar smulge degetele in timp ce inoata.

Cand am plecat, am intors umarul drept catre copacul sub care batranul statea, eu plecam, el tipa, tipa. Defapt,cam de la asta pornise totul, ii auzisem tipetele si ma intrebam daca-i e foame, i-am dus o bucata de paine si el mi-a vorbit ore intregi cand l-am intrebat de ce tipa.
Mi-am zis ca lumea asta e plina de ciudati,de nebuni, dar mi-am amintit ca eu nu ar trebui sa judec oamenii cand ei ma judeca pe mine, eu stiu cand am dreptate. Si poate, poate.. poate e mai bine cand sunt singura.Si, in timp ce imi rodeam unghiile de la mana dreapta, cu stanga trasam linii pe panza, cu mintea eram in lumea mea si atunci.

ATUNCI mi-am dat seama ca singuratatea ma inspira, ca sursa mea e o camera goala, dar ca am nevoie de cineva, sa ma tina de mana, sa-mi spuna ca totul va fi bine, eu sa-i spun ca nu-l cred si ca e prost, dar in mintea mea sa zambesc si sa sper ca,intr-adevar, el stie mai bine.

Da,am nevoie de cineva, sa ma inspire cand sunt singura, la care sa ma gandesc atunci cand mi-e greu, sa fac pe dura si sa nu recunosc.Pentru ca, adevarul e, ma tine in viata, dar e si cel mai mare pacat al meu. E cea mai puternica arma,cel mai bun medicament. Nimeni nu e pervers,doar nu au avut curajul sa spuna ce si-au imaginat.

Un criminal e un om normal,atata vreme cat isi tine crimele doar in capul lui. Si,defapt, eu ma raportez la un "el" real cand mint ca-i imaginar, ca e teatru, ca sarut nebuneste pentru ca... mi-am dorit atat de mult timp sa il gasesc, sa gasesc. Dar nu am cautat nicio clipa. Cand mi-am dat seama, si m-am intrebat de ce.. ... e pentru ca ma apar de mine.

7 păreri geniale:

CarmenPunkGirl spunea...

Sa stii ca ma regasesc in unele trairi descrise aici...

Complicat. Dar frumos.

Raul C. spunea...

da..şi eu cred că mă regăsesc destul de bine aici. M-a lăsat fără cuvinte, m-a aruncat undeva. Nu stiu unde. Mai citesc şi îţi spun.

Raul C. spunea...

Să asculţi 3 melodii:
Mircea Baniciu - Spune-mi
Mircea Baniciu - În loc de final
Mircea Baniciu - La început de drum
>:D<
Acum ceva timp îmi vorbea un prieten despre teoria lui Jung despre umbră. Şi spunea multe lucruri interesante. Dar ca să rezum. Umbra fiecărui om este o parte a trupului şi a spiritului său. La un moment dat, în viaţă, omul trebuie să decidă dacă îşi înfruntă sau nu umbra. e o luptă teribilă, cu forţe disproporţionate. Cred că nebunii despre care vorbeşti sunt cei care au pierdut lupta pentru că erau prea umani...
Priveşte-ţi umbra în faţă, măcar. :)
Te îmbrăţişez.

cafeaua de dimineata spunea...

incerc.

Rasta Man spunea...

Nimic nu vine din exteriorul tau, niciun sarut nu e nebunesc fara sa-ti imaginezi ca e nebunesc, totul e o opinie, si un punct de vedere. Tot esti tu! Si stii asta, nimic nu se invata la scoala, tot ce trebuie sa stii, stii deja, lasa-t epurtata de simturi, si invata-i pe altii. Daca simti ca asta trebuie sa faci.

cafeaua de dimineata spunea...

cam asta incercam eu sa zic in postare,ai cam facut un rezumat. :)

Anonim spunea...

elenush

cand te trezesti dimineata..te uiti pe geam..lumea e straina nu e cea pe care o ai acolo ascunsa..exteriorul e o masca si totusi ne ascundem dupa ea..cand simti ca cineva se apropie si ii simti respiratia pe gatul tau..in mintea ta imaginile sunt intr-un delir..si totusi...de ce ne ascundem de noi??...

top