BLUE (reeditat)

Am zis ca uit. Apoi am spus ca nu voi uita nimic.
Si totusi. Din mine, din tine, din noi, nu au mai ramas decat coaste si oasele unor iubiri. Iubirile care se mananca, se dor, se ignora. Si daca mananci, esti canibal. Si daca dori, daca ignori, ucizi. Uite asa se intampla cu vietile. Vietile sunt cicatrici. Suntem rezultatul actiunilor noastre, Blue. In noi nu au ramas nici urme. Cu toate astea, nu regret nimic. Urasc oamenii care regreta si uneori ma urasc si pe mine din cauza asta. Treaba complicata e ca pe altii intotdeauna ii ierti, cand vine vorba de propria persoana te mustra constiinta. Si tu erai o parte din mine. Vezi tu, niciodata nu iertam. Niciodata nu iertam pentru ca niciodata nu putem intoarce timpul. Si cand pleci si vrei sa te intorci, nu intorci timpul. Doar iti pansezi constiinta. De asta nu te vreau inapoi, desi imi ziceam ca nu te voi lasa nicodata. Prefer sa-mi construiesc viitorul, trecutul si prezentul in acelasi timp. Si uneori ai impresia ca lumea e a ta, pe bune, dar o sumedenie de lucruri se intampla independent de noi. Putem doar sa le interpretam, sa le intoarcem sau desenam. Doar atat. Si toate asta in mintea noastra. Pana la urma , nu te-am lasat eu sa alegi,asa ca ai renuntat tu.

Nu vroiam sa fie ca acum, Blue. Nu vroiam nici sa pleci, nici sa doara. Tu ai vazut un medicament amar si nici nu ai dat vreo sansa sa vezi viata. Doar blonavii fac asta. Ei nu vad ambele sensuri, vad doar medicamentele sau doar viata. Si viata aia e , in mintile lor disperate, strict dependenta de medicamente, o viata fara viata. Eram gata sa-ti dau tot. Iti dadeam tot. Minte, iubire, trup, suflet. Chiar si amintirile urate ti le dadeam. Si sa nu intelegi gresit. Te iubesc, Blue. Te iubesc, si iubirea nu se masoara. Nu pot spune ca te iubesc mult, putin. Mai verde, mai mov. Mai sus sau mai jos. Iubirea e sau nu e. O simti sau nu. Si eu te iubesc. Si nici nu m-as fi gandit sa-ti las gandurile sa zboare, sa te las vreodata singur.

Tu mi-ai zis ca nu e sa fie.Ti-ai cerut iertare. Ai uitat cum ma sarutai, cum imi sopteai lucruri nu tocmai ortodoxe in ureche, cum cu siguranta acele lucruri se simteau dumnezeieste. Ai uitat. Pentru asta iti ceri iertare, nu-i asa? Pentru ca ai uitat. Ai mai spus ca ai planuri. Planuri mari, evident. De obicei planurile mele sunt mai ale mele decat planurile tale. Din asta te rog sa intelegi ca totul se intampla cu un motiv. Stii si tu ca fumul din tigara nu se intoarce niciodata inapoi (si mai stii si cine a zis asta), din porcaria asta de exemplu tu sa citesti ca lucrurile nu pot fi reparate. Dar ca fumul de tigara imbolnaveste un om cu un scop precis. Ca acel chistoc de tigara e aruncat mai apoi tot cu scop precis. Totul se leaga. Din toate noptile in care m-am gandit la tine, eu mi-am smuls cate o speranta din aia de om nebun. O speranta in care tu nu esti nu-stiu-unde ,esti aici, langa mine.Din toate noptile alea am invatat ca tu nu vii niciodata. Ca imi spui "totul sau nimic" si imi dai nimic. Din toate noptile alea, zilele, minutele, eu am invatat DOAR pentru ca tu nu ai venit niciodata. Daca veneai, nu as fi invatat lectia asta,vezi, Blue? Totul are propriul curs.

Da. Se mai spune ca idealurile nu pot fi niciodata atinse. Dar gandeste-te. Ce e ala ideal? In idealul meu nu intra nici ei, si nici ceilalti. Dar tu esti un ideal? Nu esti nici bun, nici perfect. Esti tu. Defapt, asta mi-a si placut. Ca nu erai nici cel mai bun, nici perfect. Nici rau nu erai. In permanenta la mijloc. Dar cu toate astea proftai de fiecare aspect in lumea asta, a mea. Cam atat tin minte despre tine, Blue. Mai stiu ca ai ochii albastrii si ma tineai de mana, mai Blue. Atat. In rest, ce pot sa zic, am uitat. Ca si tine. Asta ma face om, nu-i asa? Oamenii uita.

Prostii. Oamenii nu uita niciodata. (de cate ori am zis "niciodata"?) Isi ingroapa amintiri permanent, pentru ca pur si simplu nu vor sa le retraiasca. Am uitat mandoi, mai Blue.Ce zici, luam lecitina?

Din toate copilariile tale, iti spun, daca as fi vrut sa fii al meu, te aveam. Viu, mai putin viu, te aveam. Dar am vrut sa vii de buna voie. Ai venit de buna voie. Pleci de buna voie. Te las. Sunt o nemernica. Doamne, ce rece suna... devin mai om ca oamenii astia in fiecare zi. Imi dau seama de asta pentru ca din toate variantele posibile o aleg pe cea mai buna. Si da, o buna perioada tu ai fost acela. Poate inca mai esti. Cand nu am o varianta buna, inventez. Un mare bun personal e imaginatia si faptul ca inca pot creea fara limte. E un bun tare valoros, si o voi da mai departe urmasilor mei. Blue, cu tine vorbeam de copii? Nu imi mai amintesc...
Am invatat azi ca sunt inca muritoare, Blue. Nu m-ai mai intrebat de tare mult ce fac, cum mai sunt. De doua zile invat de la 60-si-ceva de persoane care e treaba cu viata, ma.Ca viata asta se mai si inchide la un moment dat, totul e sa ai ce sa aplauzi la sfarsit.
Unii mai uita ca mor. Desi mor repetat cand ii doare. Uita.. si stii ce mai uita, Blue? Ca in viata nimic nu e intamplator. Nici existenta ta. Sau inexistenta ta. Ca ma iubesti. Sau ca nu ma mai iubesti. Ca ma vei iubi.

Blue. Tu inca nu ai venit , nu-i asa?
Stiu eu ca tu nu existi inca.
Dar pana apari tu, sau pana te lamuresti care-i treaba cu toate marile tale planuri, eu mi le constriesc masiv pe ale mele.
Auzi, Blue? Sa nu-mi zici ca sunt optimista. Ca nu sunt. Stiu ce pot. Stiu ca te iubesc, dar ca tu fugi permanent, pentru ca, nu-i asa "nu le poti avea pe amandoua".
Eu te provoc. SARI. Poate nu o sa-ti rupi gatul in prima stanca. Poate ti se deschid aripi (alea pe care ti le desenam eu pe spate).
Poate. Totul e sa incerci. Nu?

7 păreri geniale:

cafeaua de dimineata spunea...

Am vrut sa scriu in postare, da' parca nu avea legatura cu subiectul.
deci imi permit sa scriu in primul comentariu. Filmuletul l-am vazut ieri la HOLA Advanced, un proiect super-fain, care m-a invatat de toate. Impropriu zis invatat, ca eu stiu ca mai toti de acolo stiam cam tot ce se discuta, dar aveam nevoie de impuls. Mi-a placut super-mult, dupa cum bine se poate observa. :) Pentru cei care au participat : la mai mare; pentru cei ce vor sa participe... sa participe!(nu ma pricep la facut reclama)
P.S. E destul de ciudat sa incurajez activitati, sau oamneni, dar astia chiar merita.:)

Anonim spunea...

prea tare filmuletul:> si pe mine m-a inspirat:))

Nicoleta spunea...

cu siguranta si mie mi-a placut tot ce-am facut/invatat la hola !toate persoanele de acolo erau 'ok' si ne-am inteles bine toti.sper sa mai fie si alte editii la noi in oras si sa ne simtim la fel de bine :).toate filmuletele pe care le-am vorbit si le-am discutat probabil ca ma fac acum sa vad cu altii ochi viata asta !:P

Anonim spunea...

cu siguranta hola este un lucru pe care mult mai multa lume ar trebui sa il incerce si nu doar din simplul motiv ca primesti o diploma pe care sa o pui la CV (motiv initial si pentru mine)ci pentru ca sunt lucruri care chiar te ajuta si o sa iti foloseasca plus ca nu este in nici un caz un timp perdut ci un timp castigat pentru tine si pentru cei din jurul tau.data viitoare cand vor mai veni fara nici o indoiala voi fi acolo pentru ca acum stiu ca merita.




ps: diploma mea primita de la hola rataceste probabil in acest moment in care tu citesti randurile acestea alaturi de o pungda de plastic pe una dintre multele strazi ale micutului oras buzau (si asta doar pentru ca sunt eu)

cafeaua de dimineata spunea...

:)) ah, esti adorabil :))

worsakeend spunea...

Scriere buna..dovada de iubire indubitabila,sesisez pe alocuri sarcasmul tau caracteristic :P

Mai vreau..

cafeaua de dimineata spunea...

mai vreti, mai luati!!
care mai vrea? :))

top