Mie

   

    De patru ori pe săptămână mă plimb cu 331. Sau cu 131. De cel puţin şapte ori pe săptămână circul cu metroul. De la Piaţa Romană până la Unirii, de la Unirii până la Eroilor. Apoi retur. Măcar o dată la două săptămâni iau metroul până la Unirii şi merg la mama. De împrumut, dar tot mamă îi spun.

De cinci ani n-am mai fost la ai mei, nu-mi plac nici crucile şi nici să vorbesc cu fotografii. Cel mai trist e să vorbeşti cu chipuri împietrite pe o foaie de hârtie îngălbenită, mereu zâmbitoare.

De trei ani n-am mai fost în vacanţă la bunici. De un an jumate n-am mai urcat pe munte. De doi ani n-am mai cântat. Nici jazz, nici rock, nici măcar soul. De un an jumate n-am mai dat pe acasă. De un an n-am mai scris poezie. Zilele mele sunt prea pline, prea ocupate. Prea pline de varianta scârboasă şi infectă a omului care sunt acum. Varianta imbecilă şi ipocrită. Aşa se cere, aşa e pe piaţă.

Nu spune nimănui ce simţi. Până ajungi să nu mai simţi nimic.

Nu spune nimănui ce simţi..ca să ajungi să nu mai simţi nimic.

Nu spune nimănui că ai ajuns sa nu mai simţi nimic.

Şi uite aşa, ca o imbecilă ipocrită si incapabilă mă plimb de colo-colo pentru că ritmul societăţii o cere, pentru că aşa e bine să fie.

Aterizez într-un târziu pe patul meu, în casa mea, sau a noastră, cum vrei tu să-i zici, şi mă simt ca într-un spital.

Şi nu sunt depresivă şi nici tristă. Sunt plictisită şi scârbită. Sunt incredibil de sictirită

Mie:

Iulia, te rog, mâine...

mâine stai acasă şi nu spune nimănui că simţi.

2 păreri geniale:

Mădălina spunea...

Starea asta in care simti ca amortesti tot mai mult si esti insensibila la tot face timpul sa treaca incredibil de repede. Trezeste-te si cauta un motiv sa zambesti, sa nu mai fii plictisita. Nu lasa timpul sa treaca pe langa tine.

Pauza De Tigara spunea...

imi place..ai un stil de a scrie incat imi da fiori

top